MANIÓC s. m. arbust tropical cu rădăcina tubercul, din care se prepară o făină bogată în amidon (tapioca). (< fr. manioc) Vezi definitia »

hangióc, hangióci, s.m. (înv.) proprietarul unui birt; birtaș. Vezi definitia »

-DÓC⁴ elem. „grindă, bârnă”. (< lat. -docus, cf. gr. dokos) Vezi definitia »

șomoltóc, -oácă, adj., s.m., f. și n. 1. (reg.; s.m. și f.) (om) mic de statură. 2. (reg.; s.m. și f.) (om) încet, moale, bleg. 3. (reg.; s.m. în forma: șolmotoc) fulg mare de zăpadă. 4. (pop.; s.n.) șomoiog, mototol. 5. (reg.; s.n. în forma: șolmotoc) smoc (de păr sau de lână). 6. (reg.; s.n.; în forma: șolmotoc) bucată ruptă dintr-un cojoc. 7. (reg.; s.n.) buchet, mănunchi. Vezi definitia »

joc de copii, mai ales între fete, cu două echipe. se folosea un popic(=con de grosimea unui morcov și grosimea de trei degete) și bețe, de 0,50-0,60m lungime. Vezi definitia »