Definita cuvantului toi
tói (-iuri), s. n. – 1. Zgomot, gălăgie, hărmălaie. – 2. Punct, maxim, culme, moment de maximă intensitate. Cuman., tc. toy „chef, ospăț” (Pușcariu, Lr., 315; cf. Șeineanu, II, 363). Primul sens azi înv., supraviețuiește în Mold. și Trans. de V. – Der. toi, vb. (a face zgomot; Trans., a certa, a dojeni).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu toi
AIGOSPOTAMOI, fl. în Chersonesul Tracic (azi Kumali, Turcia). La vărsarea lui, în timpul Războiului Peloponesiac, flota spartană, comandată de Lysandros, a zdrobit flota ateniană (405 î. Hr.). Vezi definitia »
convói (-oáie), s. n. – 1. Grup, șir de vehicule. – 2. Mulțime, coloană, cortegiu. Fr. convoi, cu pronunțarea it. convoglio, cf. rus. konvoi. Vezi definitia »
DROPIÓI, dropioi, s. m. Bărbătușul dropiei. [Pr.: -pi-oi] – Dropie + suf. -oi. Vezi definitia »
LĂDÓI, lădoaie, s. n. Augmentativ al lui ladă; ladă mare. – Ladă + suf. -oi. Vezi definitia »
stăurói, stăuroáie, s.n. (reg.) adăpost pentru animale mici. Vezi definitia »