DOMNÍȚĂ, domnițe, s. f. Fiică (sau soție) de domn (3); prințesă. ♦ (Poetic și fam.) Termen cu care un bărbat se adresează unei femei tinere. – Doamnă + suf. -iță. Vezi definitia »

CETENĂ (‹ fr. {i}) s. f. Substanță chimică (H₂=C=O; p. t. -151 ºC; p. f. -56 ºC) obținută prin piroliza acetonei; gaz cu miros înecăcios, care reacționează ușor, fiind un bun agent de acetilare. Vezi definitia »

corcofeálă, corcoféli (corcoféle), s.f. (reg.) 1. terci. 2. minciună. Vezi definitia »

CĂTRĂNEÁLĂ, cătrăneli, s. f. Cătrănire. – Cătrăni + suf. -eală. Vezi definitia »

CHEMOMORFÓZĂ s. f. morfoză produsă sub influența unor substanțe chimice. (< germ. Chemomorphose) Vezi definitia »