ISOPÓD, isopode, s. n. (La pl.) Ordin de crustacee cu toracele compus din șapte segmente libere, fiecare segment având câte o pereche de picioare; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Fr. isopodes (<gr.). Vezi definitia »

ANTICATÓD s.m. Placă metalică montată într-un tub special de raze X, care, lovită de un fascicul de raze catodice, devine producătoare de raze X. [Cf. fr. anticathode]. Vezi definitia »

năvód, năvózi, s.m. (reg.) câine mare; zăvod. Vezi definitia »

EPISÓD s. n. 1. parte a acțiunii în vechea tragedie greacă, între două intervenții ale corului. ◊ parte dintr-o operă literară circumscrisă la un singur moment, la înfățișarea unei singure situații. 2. diviziune a unei acțiuni dramatice (film serial etc.) 3. (muz.) secțiune mijlocie într-o tonalitate aparte, pe teme proprii, între părțile principale ale unei compoziții mari (sonată, rondo etc.) 4. întâmplare, incident. (< fr. épisode, gr. epeisodion) Vezi definitia »

a-și sui sculele în pod expr. (glum.) a rămâne impotent. Vezi definitia »