Definita cuvantului trup
trup (-puri), s. n. – Corp. – Mr., megl. trup. Sl. trupŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 49, Cihac, II, 425; Conev 87), cf. bg., sb., cr., slov. trup, pol. trup „cadavru”. – Der. trupesc, adj. (corporal); trupește, adv. (corporal); trupeș, adj. (corpolent); trupeșie, s. f. (corpolență); trupean, adj. (înv., corporal); trupos, adj. (corpolent); trupoșie, s. f. (corpolență); întrupa, vb. (a incarna; a personifica). – Țig. sp. trupó, drupo (Besses 70 și 163), provine din rom. sau dintr-un idiom sl. – Cf. trupiță, tulpină.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu trup
grup de zarafi(fr.) Vezi definitia »
HUZDÚP interj. (Reg.) Cuvânt care imită căderea rapidă a unui corp greu. – Onomatopee. Vezi definitia »
CANTALÚP, cantalupi, s. m. Varietate de pepene galben, cu fructul turtit și cu coaja groasă, brăzdată în felii, și cu miezul aromat. – Din fr. cantaloup. Vezi definitia »
PUP2 interj. v. pu. Vezi definitia »
SLUP s.n. (Mar.) Velier mic cu un singur arbore fără bompres. [< engl., fr. sloop]. Vezi definitia »