Definita cuvantului tufecciu
tufeccíu (-íi), s. m. – 1. Armurier. – 2. Soldat mercenar în subordinea Marelui Spătar, se folosea în trecut în serviciul poliției de la periferie. – Mr. tuficci. Tc. tüfecçi (Șeineanu, III, 123; Ronzevalle 66). Sec. XIX, înv. – Der. tufecci-bașa, s. m. (comandantul tufecciilor), tc. tüfecçi-bași.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu tufecciu
RUȘCHÍU s. n. (Trans.) Bolovăniș, stâncăraie. (din rus2; s-a spus prob., în loc de ruschiu (cf. rușcea și ruscea), datorită culorii roșiatice a unora dintre aceste regiuni pietroase, cum se întâmplă în cazul lui rușeț, des folosit ca toponim; explicația lui Pușcariu, din lat. rūscŭlum, nu este convingătoare) Vezi definitia »
ELÓGIU s. n. discurs prin care este lăudat cineva sau ceva; laudă deosebită adusă cuiva. (< lat. elogium, it. elogio) Vezi definitia »
SINÉDRIU, sinedrii, s. n. (Înv.) Sfat, consiliu bisericesc. – Din ngr. synédhrion. Vezi definitia »
zeflíu (înv.) (ze-fliu) adj. m., f. zeflíe; pl. m. și f. zeflíi Vezi definitia »
REMÉDIU s. n. 1. leac, medicament. 2. (fig.) mijloc de îndreptare a unei situații, stări etc.; soluție. (< lat. remedium, fr. remède) Vezi definitia »