DRÁIFUS, draifuse, s. n. Unealtă din fontă alcătuită din trei brațe, care servește ca suport interior în reparațiile de încălțăminte. – Din germ. Dreifuss. Vezi definitia »

ștocáus s.n. (reg.) închisoare, temniță. Vezi definitia »

EOHÍPPUS s. m. gen fosil de ecvide imparicopitate, cel mai vechi strămoș al calului. (< fr. éohippus) Vezi definitia »

CLÁVUS s. n. 1. (med.) bătătură. 2. parte a elitrelor unor insecte. (< fr., lat. clavus) Vezi definitia »

FÍCUS s.m. Plantă exotică (la noi ornamentală) cu frunze mari, groase, totdeauna verzi și lucioase. [< lat. ficus]. Vezi definitia »