SUPLICÁȚIE s. f. 1. rugăciune publică ordonată în anumite ocazii de senatul roman. 2. observație adresată după Restaurație parlamentul francez regelui. 3. rugăminte umilă, implorare fierbite. (< fr. supplication, lat. supplicatio) Vezi definitia »

plăstoáie s.f. pl. (reg.) plaste mari. Vezi definitia »

MACROGLOSÍE s.f. (Med.) Mărire de volum a limbii. [Gen. -iei. / < fr. macroglossie, cf. gr. makros – mare, glossa – limbă]. Vezi definitia »

VAGÁȚIE s. f. rătăcire. (< lat. vagatio) Vezi definitia »

APIREXÍE s. f. absență a febrei în caz de boală. (< fr. apyrexie) Vezi definitia »