DETENTÓR s.m. (Jur.) Persoană care deține un lucru; deținător. [< fr. détenteur]. Vezi definitia »

HAȘURATÓR s.n. Instrument care servește la trasarea hașurilor. [Cf. fr. hachurateur]. Vezi definitia »

AVIATÓR, -OÁRE, aviatori, -oare, s. m. și f. Persoană care pilotează un avion sau care face parte din echipajul unui avion. [Pr.: -vi-a-] – După fr. aviateur. Vezi definitia »

ENDOZOOCÓR, -Ă adj. (despre plante) ale cărei semințe sau spori se răspândesc cu ajutorul animalelor, prin tubul digestiv. (< fr. endozoochore) Vezi definitia »

STEREORESTITUTÓR s. n. aparat fotogrammetric pentru stereorestituție. (< fr. stéréorestituteur) Vezi definitia »