Definita cuvantului turbure
túrbure adj. – Lipsit de limpezime. – Var. tulbure și der. Mr. turbur. Lat. *túrbύlus (Pușcariu 1774; Philippide, II, 565; REW 8998), cf. calabr. trúvolo, túrbulu, sicil. trúbbulu, lom. tórbor, prov. trebol, fr. trouble, cat. terbol, alb. tarbulj. – Der. turbura (mr. turburare), vb. (a-și pierde claritatea), din lat. *turbŭlāre (Pușcariu 1774; REW 8997), cf. prov. treblar, fr. troubler, alb. turbuljoń; turburător, adj. (care tulbură; agitator; neliniștitor); turbureală, s. f. (faptul de a fi tulbure, agitație, neliniște); turburel, s. m. (vin nou, încă nelimpezit); turburiu (var. turburos), adj. (tulbure, întunecat, închis).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu turbure
pasare Vezi definitia »
AUTODISCIPLINÁRE s. f. acțiune educativă exercitată asupra cuiva de către persoana sau grupul social respectiv. (< auto1- + disciplinare) Vezi definitia »
AMBUTISÁRE s. f. Acțiunea de a ambutisa. – V. ambutisa. Vezi definitia »
AUTORELAXÁRE, autorelaxări, s. f. Relaxare normală, fără administrare de calmante. [Pr.: a-u-] – Auto1- + relaxare. Vezi definitia »
ARESTÁRE, arestări, s. f. Acțiunea de a aresta; arestuire. – V. aresta. Vezi definitia »