Definita cuvantului urcior
urciór (-oáre), s. n. – Vas de lut cu gîtul strîmb. – Var. ulcior. Lat. urcĕǒlus (Cipariu, Elem., 54; REW 9079), cf. it. orciuolo, v. fr. orçuel, prov. orsol. Var., prin analogie cu ulcea (Tiktin; Candrea) sau mai probabil prin disimilare.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu urcior
MUTĂTÓR, -OÁRE, mutători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Reg.) Care se poate mișca, care se muta dintr-un loc în altul. 2. S. f. Plantă erbacee agățătoare, veninoasă, din familia cucurbitaceelor, cu rădăcina groasă, cărnoasă, cu flori albe-gâlbui și cu fructele în formă de boabe roșii (Bryonia dioica). – Muta + suf. -ător. Vezi definitia »
scripeciór, scripecióri, s.m. (reg.) scripete mic folosit la mișcarea ițelor de la războiul de țesut. Vezi definitia »
SONDÓR, sondori, s. m. Muncitor la o sondă (1). – Din fr. sondeur. Vezi definitia »
REZERVÓR, rezervoare, s. n. Bazin sau recipient în care se depozitează o cantitate de fluide sau de materiale granulare ori pulverulente, ◊ Toc rezervor = stilou. ♦ Depresiune de teren amenajată spre a colecta apele de pe un anumit teritoriu, pentru a fi folosite în scopuri tehnice. – Din fr. réservoir. Vezi definitia »
NEPRIMITÓR, -OÁRE, neprimitori, -oare, adj. Care nu este primitor, ospitalier; inospitalier. – Ne- + primitor. Vezi definitia »