Definita cuvantului urcior
urciór (-oáre), s. n. – Mic furuncul de la rădăcina genelor. – Var. ulcior. Mr. urcior, ulcior. Lat. hordĕǒlus (Candrea-Dens., 1289; Pascu, I, 137; Tiktin; REW 4179), cf. it. orzaiuolo, prov. orzal, cat. ursol, sp. orzuelo, port. torçol; fonetismul indică o confuzie cu urcior „vas”. Uz general, mai puțin în Banat (ALR, I, 16).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu urcior
ghișór s.n. (reg.) mărgea roșie. Vezi definitia »
MASÓR, masori, s. m. Specialist în practicarea masajului. [Scris și: (după fr.) maseur] – Din fr. masseur. Vezi definitia »
RĂZBOITÓR, -OÁRE, războitori, -oare, adj., (Înv.) Care se războiește, care poartă război1. [Pr.: -bo-i-] – Război3 + suf. -tor. Vezi definitia »
referitor la histeresis. Vezi definitia »
apăsător, apăsători s. m. procuror Vezi definitia »