Definita cuvantului vamă
vámă (vắmi), s. f. – 1. Post de frontieră. – 2. Taxe vamale. – 3. Uium. – 4. În mitologia populară, număr nedeterminat (7 sau 9 sau 12 sau 24 sau 99) de popasuri ale sufletului, după moarte, pentru a putea ajunge în rai. Mag. vám (Lambrior 375; Cihac, II, 538; Gáldi, Dict., 98), cf. ngr. βάμμα, sb., rut. vam, slov. vama. – Der. vamal, adj. (de vamă); vameș (var. Trans. vămaș, Bucov. vămariu), s. m. (funcționar la vamă; păzitor al vămilor cerești), din mag. vámos; vămeșie (var. vămășie, înv. vămișie), s. f. (slujba de vameș); vămui, vb. (a percepe taxe vamale; a lua uiumul; a dijmui), din mag. vámolni (Pașca, Dacor., X, 151); vămuială, s. f. (taxe vamale; uium; dijmă); vămășesc, adj. (de vamă sau de vameș).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vamă
LITIÁZĂ, litiaze, s. f. Boală caracterizată prin formarea patologică de nisip sau de calculi în anumite organe sau în canalele excretoare; calculoză. Litiază biliară. Litiază renală. [Pr.: -ti-a-] – Din fr. lithiase. Vezi definitia »
NÁICĂ s. f. (Reg.) Termen de respect folosit la țară pentru o femeie mai în vârstă. – Din scr. najka. Vezi definitia »
CHINÓNĂ s. f. substanță organică solidă, folosită în industria coloranților și cea farmaceutică. (< fr. quinone) Vezi definitia »
CÓLICĂ s.f. (Med.) Durere abdominală puternică cu caracter spasmodic. [< fr. colique, cf. gr. kolon – intestin]. Vezi definitia »
MÁCLĂ s. f. grup de două sau mai multe cristale alipite sau întrepătrunse. (< fr. macle) Vezi definitia »