Definita cuvantului văpaie
văpáie (-ắi), s. f. – Pară, flacără mare. Origine necunoscută. Se indică de obicei posibilitatea unui lat. *vapalia ‹ vapa (Pușcariu 1855; Tiktin; Philippide, II, 661; REW 9147), cf. it. va(m)pa, sb. vapa „vapor”, alb. vapë „căldură” (Cihac, II, 721); dar relația dintre aceste cuvinte nu este clară. Poate este dubletul lui vipie, s. f. (arșiță). Der. (în)văpăia, vb. (a arde cu flacără); svăpăiat, adj. (descompus, dezordonat, vagabond, golan), această relație semantică nu este clară (probabil „descompus ca cel care scapă de la incendiu”; după Crețu, din sl. sverĕpovati „a exaspera”; după Tiktin, se pleacă de la ideea de „aprins”).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu văpaie
VIRUSOLOGÍE s. f. Inframicrobiologie. – Din fr. virusologie. Vezi definitia »
bain-marie (fr.) [pron. bẽmarí] (-rie) s. n. Vezi definitia »
ANTERÍDIE s.f. Organ în care se găsește anterozoidul. [Gen. -iei. / < fr. anthéridie, cf. lat. anterides]. Vezi definitia »
FARINGOTOMÍE s.f. Incizare a faringelui. [< fr. pharyngotomie, cf. gr. pharynx – faringe, tome – tăiere]. Vezi definitia »
TIRANÍE s.f. 1. Formă de guvernământ antică a unor cetăți grecești caracteristică epocii de trecere de la oligarhia aristocratică la democrația sclavagistă. ♦ Putere obținută prin uzurpare. 2. Stăpânire nedreaptă, bazată pe asuprire și violență; domnie despotică. Gen. -iei. / < fr. tyrannie, lat., gr. tyrannia]. Vezi definitia »