Definita cuvantului vară
váră (véri), s. f. – Anotimpul cel mai călduros al anului. – Mr. veară, megl. vęră, istr. vęrę. Lat. vēra, pl. de la vēr, tratat ca în primavera (Pușcariu 1875; REW 9213), cf. alb. verë (Philippide, II, 657). – Der. văra, vb. (a-și petrece vara; a pășuna vitele în timpul verii); vărat, s. n. (perioadă de vară; timpul în care pasc vitele vara); văratec (var. văratic), adj. (se zice mai ales despre fructele timpurii; locul unde pasc vitele vara; taxa pe pășuni); învăra, vb. refl. (a veni vara). – Cf. primăvară.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vară
METASOMATÓZĂ, metasomatoze, s. f. Proces de substituire, moleculă cu moleculă, a elementelor dintr-un mineral cu altele noi. – Din fr. métasomatose. Vezi definitia »
NICHELÍNĂ s.f. 1. Arseniură de nichel naturală. 2. Aliaj de nichel, cupru și zinc, folosit mai ales la fabricarea rezistențelor electrice. [< fr. nickeline]. Vezi definitia »
DIFTÍNĂ, diftine, s. f. Țesătură de bumbac, deasă și rezistentă, cu una dintre fețe pufoasă. – Din fr. duvetine. Vezi definitia »
FOSFÚRĂ s. f. combinație a fosforului cu un alt element. (< fr. phosphure) Vezi definitia »
MACROCLÍMĂ, macroclime, s. f. Climat al unei regiuni întinse. – Din germ. Makroklima. Vezi definitia »