scóibă, scóibe, s.f. (reg.) 1. cal bătrân, slab și neputincios. 2. femeie bătrână și slabă. 3. coajă verde de nucă; coajă de dovleac fiert (hrană pentru porci). Vezi definitia »

ȘTÁNȚĂ s. f. unealtă cu o muchie tăioasă sau având la un capăt un model în relief, pentru ștanțarea pieselor. (< germ. Stanze) Vezi definitia »

PORTETICHÉTĂ s. f. ramă de metal, pe capacul unui sertar, cu o etichetă privind conținutul sertarului. (< fr. porte-étiquette) Vezi definitia »

șorlíță (-țe), s. f. – 1. Gaie (Milvus regalis). – 2. Vultur (Gypaetus barbatus). – Var. sorliță, șorlită. Bg. ušorlica „gaie”, cf. sb. ušara „cucuvaie”. Legătura cu rut. šulika (Candrea) sau cu surlă (Scriban) este incertă. – Der. șurligaie, s. f. (specie de șoim, Cerchneis tinnunculus); șurlicar, s. m. (gaie, Milvus regalis); șușugaie, s. f. (gaie). Vezi definitia »

PROTOGÍNĂ s. f. rocă granitică cu structură șistoasă. (< fr. protogyne) Vezi definitia »