Definita cuvantului venin
venín (-nuri), s. n. – Substanță toxică, otravă. – Mr., megl. virin „pedeapsă, chin”, istr. verir. Lat. vĕnēnum (Pușcariu 1872; REW 9195), cf. it. veleno, v. fr. velin, cat. veri, sp. veneno, beleño, alb. vërer (Philippide, II, 657). – Der. (în)venina, vb. (a se otrăvi, a se intoxica; a infecta); veninat, adj. (otrăvitor); veninariță, s. f. (avrămeasă, Gratiola officinalis); veninos, adj. (toxic; ticălos).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu venin
ACVILÍN, -Ă, acviline, adj. (În sintagmele) Nas acvilin = nas coroiat (ca ciocul acvilei 1). Privire acvilină = privire aspră, pătrunzătoare, tăioasă (caracteristică acvilelor 1). – Din lat. aquilinus, fr. aquilin. Vezi definitia »
din limba araba – incoerenta , autocontrazicere , inconsistenta Vezi definitia »
FESCENÍN, -Ă adj. din Fescennia (Etruria). ♦ versuri (sau cântece) ĕ = versuri, poezii satirice latine. (< fr. fescennin, lat. fescenninus) Vezi definitia »
LATÍN, -Ă, latini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechiului ținut Latium din Italia sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține latinilor (1) sau Latiumului, privitor la latini sau la Latium; p. ext. care se referă la limba și la literatura romanilor sau care aparține acestora; latinesc. ◊ Limba latină (și substantivat, f.) = limba indo-europeană vorbită de romani. – Din lat. latinus, fr. latin. Vezi definitia »
BAZÍN, bazine, s. n. 1. Rezervor de apă construit din piatră, din ciment etc., având diferite întrebuințări. ♦ Parte a unui port unde staționează vasele. 2. Ținut udat de un râu sau de un fluviu, împreună cu toți afluenții săi. 3. Regiune geografică bogată în zăcăminte de minereuri, în special de cărbuni. 4. Cavitate formată din cele două oase iliace. – Fr. bassin. Vezi definitia »