Definita cuvantului verigă
verígă (-gi), s. f. – 1. Inel. – 2. Cerc. – Mr. vărigă, megl. virigă. Sl. veriga (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 453; Conev 58), cf. bg., sb., slov., rus. veriga. – Der. verigar, s. m. (arbust, Rhamnus cathartica); verigaș, s. m. (înv., codoș, intrigant); verigașe, s. f. (înv., codoașă); verigășie, s. f. (codoșlîc); verigășos, adj. (de codoș); verigat, adj. (prins în verigi, strîns; se zice și despre oile cu cercuri albe pe picioare); verigel, s. m. (o plantă parazită, Orobanche caryophyllacea); verighetă, s. f. (inel de nuntă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu verigă
ENCEFALOMIELÍTĂ s. f. inflamație a creierului și a măduvei spinării. (< fr. encéphalomyélite) Vezi definitia »
marijuánă s. f. (pl. – ) Vezi definitia »
TRIPLÉTĂ1 s.f. Bicicletă cu trei locuri. [< fr. triplette]. Vezi definitia »
APORÉTICĂ s.f. (În filozofia antică) Metodă de a descoperi contradicțiile și dificultățile teoretice în scopul găsirii adevărului sau pentru a fundamenta o îndoială agnostică. [< fr. aporétique, cf. gr. aporein – a se îndoi]. Vezi definitia »
COTĂRÍȚĂ, cotărițe, s. f. (Reg.) Coș de nuiele de diferite forme. – Din scr. kotarica. Vezi definitia »