Definita cuvantului vesel
vésel (-lă), adj. – Bucuros, voios. Sl. veselŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 453), cf. bg. vesel. – Der. veseli (var. înveseli), vb. (a se bine dispune, a se bucura; a se distra, a petrece), din sl. veseliti; veselie, s. f. (voioșie, bună-dispoziție; înv., petrecere veselă), din sl. veselije; (în)veselitor, adj. (care înveselește, voios); veselos (var. veselnic), adj. (voios, amuzant).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vesel
scârcél, scârcéi, s.m. (reg.) ciorchine mic; scârci mic. Vezi definitia »
IBRICÉL, ibricele, s. n. Diminutiv al lui ibric. – Ibric + suf. -el. Vezi definitia »
PORTDRAPÉL I. s. m. persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații (sportive). ◊ (fig.) cel care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări. II. s. n. toc de piele în care se poartă drapelul; portstindard. (după fr. porte-drapeau) Vezi definitia »
părmăcél, părmăcéi, s.m. (reg.) parmac mic. Vezi definitia »
ÎNVĂȚĂCÉL, învățăcei, s. m. (Fam.) Școlar, elev, discipol; ucenic. – Învățat + suf. -el. Vezi definitia »