Definita cuvantului veșmînt
veșmînt (-mínte), s. n. – Îmbrăcăminte, odăjdii. – Var. veștmînt, vestmînt. – Mr. visminte, veștemintu, megl. vișmint. Lat. vestῑmentum (Pușcariu 1878; REW 9281), cf. it. vestimento, prov. vestiment, fr. vêtement, cat., sp., port. vestimenta. Prezența lui ș se datorează probabil unei faze intermediare *veștimînt (după Pușcariu, unei contaminări cu învește). – Der. veș(t)mîntărie, s. f. (odaie sau dulap pentru odăjdii, în biserici); înveș(t)mînta, vb. (a îmbrăca).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu veșmînt
DETAȘAMÉNT s.n. 1. Grup de militari, de luptători înarmați (separați momentan de unitatea lor) căruia i se încredințează o anumită misiune. 2. Unitate; echipă, grup. [< fr. détachement]. Vezi definitia »
DISCREPÁNT, -Ă adj. Care nu se potrivește, nepotrivit. [< it. discrepante]. Vezi definitia »
AMBIÁNT, -Ă adj. (despre mediu, atmosferă) înconjurător. (< fr. ambiant, lat. ambiens) Vezi definitia »
IRELEVÁNT, -Ă adj. nerelevant. (< engl. irrelevant) Vezi definitia »
BIOLOGIZÁNT, -Ă, biologizanți, -te, adj. Care extinde principiile teoretice și metodologice ale biologiei în alte domenii. [Pr.: bi-o-] – Din biologie. Vezi definitia »