Definita cuvantului viciu
víciu (-ii), s. n. – Defect, cusur. – Var. vițiu. Fr. vice, lat. vitium. – Der. (din fr.) vicia, vb.; vicios, adj.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu viciu
ABSOLUTÓRIU, -IE, absolutorii, adj. s. n. 1. Adj. (Jur.) Care absolvă, care iartă o vină, un delict, o greșeală. 2. S. n. (Înv.) Certificat de absolvire a unei școli superioare. – Din lat. absolutorius, (2) germ. Absolutorium. Vezi definitia »
PERICRÁNIU, pericranii, s. n. Periostul suprafeței externe a craniului. – Din ngr. perikránion, fr. péricrâne. Vezi definitia »
INFUZÓRIU s. m. v. infuzor1. Vezi definitia »
MISTÉRIU s. n. v. mister1. Vezi definitia »
BUȘMACHÍU, bușmachii, s. m. (Înv. și reg.) Pantof de casă; papuc. – Rus, ucr. bašmak. Vezi definitia »