Definita cuvantului vindereu
vinderéu (-éi), s. m. – Șoim (Falco aesalon). Mag. vándor (sólyom) „(șoim) călător” (Cihac, II, 539; Gáldi, Dict., 98; R. Riegler, Miscell. Schuchardt, 2). Cf. vandralău.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vindereu
EMPIRÉU s.n. Partea superioară a cerului, unde se credea că se află reședința zeilor; locașul zeilor. [Pron. -reu. / cf. fr. empyrée, it. empireo, gr. empyrios – înfocat]. Vezi definitia »
DEGRADÉU s. n. v. degrade. Vezi definitia »
MEMBRANACÉU, -ÉE adj. membranos. (< lat. membranaceus) Vezi definitia »
GUSÉU s.n. Placă de oțel care servește la alcătuirea nodurilor unei grinzi cu zăbrele. [< fr. gousset]. Vezi definitia »
curcubeu Vezi definitia »