Definita cuvantului vioară
vioáră (-re), s. f. – Violetă (Viola odorata). – Mr., megl. vioară. Lat. vĭǒla (Pușcariu 1902; REW 9149), cf. it., prov., cat., sp., port. viola, fr. viole. – Der. viorea, s. f. (toporaș, Viola hiria); vioriu, adj. (violet); viorint, adj. (violet), în Trans., format ca florint de la flor. Este dubletul lui violetă, s. f., din fr. violette, cf. ngr. βιολέτα.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vioară
MĂCĂITÚRĂ, măcăituri, s. f. Măcăit. [Pr.: -că-i-] – Măcăi + suf. -tură. Vezi definitia »
SALÍVĂ s. f. Lichid apos și puțin vâscos care se formează continuu în gură, fiind secretat de glandele salivare, care servește la formarea și la înghițirea bolului alimentar, umezește și spală membrana mucoasă a gurii etc. – Din fr. salive, lat. saliva. Vezi definitia »
FÓDRĂ s.f. Căptușeală din scânduri aplicată pe pereții care separă încăperile unei nave. [< it. fodera]. Vezi definitia »
nacíță, nacíțe, s.f. (reg.) cusătură sau broderie în relief; năcia, natiță. Vezi definitia »
întrebătúră s.f. (înv.) întrebare. Vezi definitia »