respirație, respirații s. f. (tox.) inhalare a unui drog pe cale nazală. Vezi definitia »

TANATOLOGÍE s. f. 1. studiu asupra morții și al fenomenelor legate de moarte. 2. (în etnografie) ritualurile legate de moarte. (< fr. thanatologie) Vezi definitia »

CASÁȚIE s.f. (În unele state) Organ judecătoresc suprem care are dreptul să caseze o sentință pronunțată de organele judecătorești de grad inferior. [Gen. -iei, var. casațiune s.f. / < fr. cassation]. Vezi definitia »

POLIGAMÍE s.f. Starea, situația de poligam. [Gen. -iei. / < fr. polygamie]. Vezi definitia »

FIZIOGNOMÍE s.f. v. fizionomie. Vezi definitia »