ciumărî, ciumărăsc, vb. IV refl. (reg.) 1. (despre vin și poame) a se face astringent, a se acri. 2. a se mânia, a se supăra, a se necăji; a se văita. Vezi definitia »

HÎ interj. V. hă. Vezi definitia »

nezî, nezắsc, vb. IV (reg.) a prevesti. Vezi definitia »

CEBOKSARÎ, oraș în Federația Rusă (C.S.I.), port pe Volga, la V de Kazan; cap. Rep. Autonome Ciuvașia; 420 mii loc. (1989). Ind. electrotehnică, mat. de constr., textilă și alim. Termocentrală. Universitate. Fundat în 1469. Vezi definitia »

storî, storăsc, vb. IV 1. (refl.; înv. și reg.) a se chinui; a se istovi. 2. (fig.; reg.; despre oameni; în forma: sturî) a chinui, a cauza o durere insuportabilă, a seca, a epuiza (sufletește). 3. (înv. și reg.) a nimici. 4. (reg.; despre ființe) a stâlci, a bate zdravăn. 5. (reg.) a muri. 6. (reg.) a omorî. 7. (refl.; fig.; înv. și reg.) a se ruina. 8. (reg.; despre bani) a stoarce. 9. (reg.; despre oameni) a strânge, a aduna laolaltă. 10. (reg.; despre lucruri de mâncare; în forma: sturî) a lua fără milă, distrugând, rupând; a stinge. 11. (reg.; în forma: sturî) a fura. Vezi definitia »