Definita cuvantului vis
vis (vise), s. n. – 1. Înlănțuire de imagini în timpul somnului. – 2. Iluzie, himeră. – Mr. vis, megl., istr. vis. Lat. vῑsum (Densusianu, Hlr., 195; Pușcariu 1960; REW 9383); cf. campid. bizu, prov., v. fr. vis. – Der. visa, vb. (a avea un vis), mr. nvisedz, visare, megl. visés, istr. misǫ, din lat. visāre, atestat (cf. Serra, Dacor., IX, 204 și REW 9383), logud. bizare; visător, adj. (care visează, înclinat spre reverie); visătorie, s. f. (visare, fantezie, reverie), format după fr. rêverie. Visa este cuvînt de uz general (ALR, I, 73).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vis
NEOCÁTARSIS s.n. v. neocatharsis. [DEX'98] Vezi definitia »
CRIS- v. criso-. Vezi definitia »
PLANÓRBIS s. m. Melc de apă dulce cu cochilia spiralată într-un singur plan (Planorbis). – Din lat. Planorbis, numele științific al melcului. Vezi definitia »
PASTÍS s. n. lichior de anason, care se ia ca aperitiv. (< fr. pastis) Vezi definitia »
ÍRIS, (I) irisuri, s. n., (II) iriși, s. m. I. S. n. 1. Membrană circulară, colorată a ochiului, situată înaintea cristalinului, în mijlocul căreia se găsește pupila. 2. Diafragmă cu diametru variabil, folosită la instrumentele optice pentru a regla fasciculul de lumină care pătrunde în instrument. II. S. m. (Bot.) Stânjenel. – Din fr., lat. iris. Vezi definitia »