Definita cuvantului vită
vítă (-te), s. f. – 1. Animal. – 2. Denumire pentru boi și vaci. – 3. Brută, animal. Mr. vită. Lat. vῑta „viață” (Șeineanu, Semasiol., 198; Pușcariu 1910; Philippide, II, 741; REW 9385), cf. it. vita, prov., cat., sp., port. vida, fr. vie. Semantismul este curios. S-a explicat prin intermediul unei echivalențe între ideea de „viață” și cea de „a fi viu” (Șeineanu, Tiktin), și chiar printr-o contaminare cu sl. životŭ „viață” și „animal”. Este posibil și să fie vorba de o evoluție de la ideea de „viață” la cea de „mijloc de trai” sau „aliment”, ca în sp. vida, care uneori ajunge să însemne „aliment”, cf. fr. viande. – Der. de la un primitiv lat. pierdut, reprezentat și de vitulus (Diez, Gramm., I, 24), sau de alb. vjetë „juncan” (Meyer 476; Densusianu, Hlr., 335) nu este probabilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vită
FOȘNITÚRĂ, foșnituri, s. f. Foșnet. – Foșni + suf. -tură. Vezi definitia »
MUNTENEGREÁNCĂ, muntenegrénce, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Muntenegrului sau este originară de acolo. (din muntenegrean + suf. -că) Vezi definitia »
MECONÍNĂ, meconine, s. f. Alcaloid obținut prin hidroliza narcotinei, care produce convulsii. – Din fr. méconine. Vezi definitia »
BÁSCĂ s. f. beretă cu marginile îndoite înăuntru. (< fr. /beret/ basque) Vezi definitia »
stavrídă (-de), s. f. – Pește de mare (Trachurus trachurus). Ngr. σταυρίδι, de la σταυρός „cruce” (Candrea). La aceeași familie aparțin stavrofor, s. m. (titlu onorific al clericilor ortodocși), din gr. σταυροφόρος; stavrofilax, s. m. (titlu onorific), din gr. σταυροφύλάξ; stavropighie, s. f. (slujbă cu ocazia instalării unei cruci trimise de patriarh într-un loc în care urmează să se ridice o casă de rugăciuni însăși; actul patriarhal care aprobă construirea sfîntului lăcaș), din gr. σταυροπήγιον. Vezi definitia »