Definita cuvantului votru
vótru (-ri), s. m. – 1. Codoș, proxenet. – 2. (Trans.) Pețitor. – Var. Mold. hotru, Banat motru și der. Origine incertă. Pare să depindă de sb. motriti „a privi”, dar rezultatele rom. nu snt clare. Legătura cu sl. votrĭ „fierar”Tiktin) nu pare mai convingătoare. Poate metateza lui *vrotu (vrut) ‹ a vrea, cf. vruță „codoașă”. – Der. votri, vb. (a codoși; Mold., a critica, a insulta; Trans., a aranja o căsătorie); votrie (var. votrenie), s. f. (codoșlîc). Cf. Iordan, BF, IX, 122.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu votru
sindighístru, sindighístri, s.m. (înv.) soldat în armata turcească făcând parte dintr-un anumit corp militar. Vezi definitia »
MÉTRU2 s.m. 1. Picior de vers ritmic în versificația greco-latină, determinat de un grup de silabe lungi și scurte. ♦ Numărul de silabe și cezura necesară pentru a forma un gen de vers în versificația modernă. 2. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. [Pl. -ri. / < fr. mètre, cf. lat. metrum, gr. metron]. Vezi definitia »
TINTOMÉTRU s.n. Colorimetru în care lichidul de cercetat este comparat cu o serie de sticle etalon colorate diferit. [< germ. Tintometer]. Vezi definitia »
MONOMÉTRU, monometre, s. n. 1. Vers compus dintr-un singur metru. 2. Vers compus din metri de același fel. – Din fr. monomètre. Vezi definitia »
ANGELOLÁTRU, -Ă adj., s. m. f. (cel) care practică angelolatria. (< fr. angélolâtre) Vezi definitia »