Definita cuvantului vrabie
vrábie (-ắbii), s. f. – 1. Pasăre mică (Passer domesticis, P. montanus). – 2. (Arg.) Paznic, agent. – Mr. harabeu. Sl. vrabij (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 463; Conev 53), cf. bg. vrabĕi, slov. vrabelj, rus. vorobeĭ. – Der. vrabete (var. vrăbete, v(ă)răbeț, brabete, brăbete, b(ă)răbeț, hrăbeț, hrabete), s. m. (vrabie), din bg. vrabec (Conev 54), sb. vrabac; vrăbier, s. m. (vînător nepriceput); vrăbioară, s. f. (vrabie mică; bucată de carne de vită din regiunea șalelor); vrăbioi, s. m. (masculul vrabiei).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vrabie
nascraconíe, nascraconíi, s.f. (reg.) lucru sau ființă bizară; ciudățenie, drăcovenie, bazaconie.
Vezi definitia »
TAUMATURGÍE s.f. (Liv.) Pretinsă putere de a face minuni. [Pron. ta-u-, gen. -iei. / cf. fr. thaumaturgie, gr. thaumatourgia]. Vezi definitia »
PROVOCÁȚIE s. f. (rar) provocare. (< fr. provocation, lat. provocatio) Vezi definitia »
NEFRORAFÍE s. f. sutură a unui rinichi. (< fr. néphrorrhaphie) Vezi definitia »
TARSALGÍE s. f. durere a articulației tarsului1. (< fr. tarsalgie) Vezi definitia »