Definita cuvantului zăbală
zăbálă (-le), s. f. – 1. Inel, frînă a calului. – 2. Spuzeală la colțul gurii. – Var. Banat zobele. Sl. ząbŭ „dinte”, prin intermediul mag. zabola (Diez, Gramm., I, 446; Cihac, II, 539; Gáldi, Dict., 99). Sb. zabala (Conev 103) pare a proveni din rom. – Der. zăbălos, adj. (cu zăbale); înzabăla, vb. (a pune zăbale; a domina, a stăpîni); zăbăluță, s. f. (lănțișor de frîu). Pentru extensiunea lui zăbală „spuzeală” (Olt., Munt., Dobr.) cf. ALR, I, 27. – Cf. zîmba, zimț.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zăbală
GĂINĂREÁSĂ, găinărese, s. f. Păzitoare, îngrijitoare de găini, găinăriță; femeie care vinde găini. [Pr.: gă-i-] – Găinar + suf. -easă. Vezi definitia »
LÁMĂ1 s.f. 1. Foaie metalică subțire. 2. Limba (unui cuțit, a unei custuri), fierul, partea de metal tăioasă a unui obiect. 3. Bucată subțire de sticlă pe care se așază substanțele care trebuie examinate la microscop. 4. Strat foarte subțire de lichid. [< fr. lame, it. lama]. Vezi definitia »
MONOȘÍNĂ s. f. monorai. (după fr. monorail) Vezi definitia »
SEISMOGRÁMĂ s. f. grafic al oscilațiilor seismice obținut la seismograf. (< fr. séismogramme) Vezi definitia »
acvanaútă (rar) s. f., g.-d. art. acvanaútei; pl. acvanaúte Vezi definitia »