Definita cuvantului zăbală
zăbálă (-le), s. f. – 1. Inel, frînă a calului. – 2. Spuzeală la colțul gurii. – Var. Banat zobele. Sl. ząbŭ „dinte”, prin intermediul mag. zabola (Diez, Gramm., I, 446; Cihac, II, 539; Gáldi, Dict., 99). Sb. zabala (Conev 103) pare a proveni din rom. – Der. zăbălos, adj. (cu zăbale); înzabăla, vb. (a pune zăbale; a domina, a stăpîni); zăbăluță, s. f. (lănțișor de frîu). Pentru extensiunea lui zăbală „spuzeală” (Olt., Munt., Dobr.) cf. ALR, I, 27. – Cf. zîmba, zimț.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zăbală
TRANSCONDUCTÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Conductanță de trecere a energiei de la un generator la un receptor. [< fr. transconductance]. Vezi definitia »
TABACÓZĂ s. f. pneumoconioză cauzată de inhalarea pulberilor din prelucrarea tutunului. (< fr., engl. tabacosis) Vezi definitia »
PLANOGRÁMĂ s.f. Grafic care indică organizarea planificată a operațiilor din cadrul unui ciclu. [< germ. Planogramm]. Vezi definitia »
ZIRCONÍTĂ s.f. Varietate de zircon. (din fr. zirconite) Vezi definitia »
tuleárcă, tulérce, s.f. (reg.) căciulă mare, veche; chipiu purtat la urat de Anul Nou. Vezi definitia »