Definita cuvantului zabit
zabít s. m. – Guvernator, militar, comandant. – Var. zabet. Tc. zabit (Tiktin). Sec. XVIII, înv. – Der. zabitlîc, s. n. (autoritate, putere); din tc. zabitnik, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zabit
CLĂTÍT2, -Ă, clătiți, -te adj., s. f. I. Adj. (Despre rufe, vase etc.) Care a fost spălat ușor sau limpezit cu apă. II. S. f. Un fel de plăcintă subțire prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, marmeladă, brânză sau legume și apoi rulată. – V. clăti. Vezi definitia »
ARGĂSÍT2, -Ă, argăsiți, -te, adj. (Despre piei, blănuri) Prelucrat pentru a deveni trainic și impermeabil; tăbăcit, (reg.) dubit, încrușit. – V. argăsi. Vezi definitia »
ÎNCĂLZÍT1 s. n. Faptul de a încălzi. – V. încălzi. Vezi definitia »
ÎNRĂUTĂȚÍT, -Ă, înrăutățiți, -te, adj. Care a devenit (mai) rău; care s-a agravat. [Pr.: -ră-u-] – V. înrăutăți. Vezi definitia »
GAGARINÍT s.n. Mineral, descoperit de geologii ruși, care conține elemente din familia pământurilor rare (ceriu, erbiu, lantan, europiu) în cantități infime. [< rus. gagarinit, cf. Iuri Gagarin – primul cosmonaut]. Vezi definitia »