Definita cuvantului zăpor
zăpór (-oáre), s. n. – 1. Dezgheț, viitură, avalanșă. – 2. Barieră de gheață în rîurile navigabile. Sl. zaporŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 229; Conev 81), cf. bg. zapor „dig”, rus. zapor „oprire”, mag. zápor „viitură”. – Der. zăpori, vb. (a inunda). Aceleiași rădăcini sl. îi aparține
zăpri, vb. refl. (a suferi de retenție de urină), din sl. zaprĕti „a închide”, der. zăpreală, s. f. (retenție); cf. zăpreti, vb. (a reține; a speria), sec. XVI, înv., din același vb. sl., der. zăpreștenie, s. f. (detenție), din sl. zaprĕštenije.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zăpor
SIGNÓR s.m. (Italienism) Domn. [Pron. si-nior. / < it. signor]. Vezi definitia »
INTERPRETATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care interpretează (1); exeget, comentator. (< fr. interprétateur) Vezi definitia »
STICLITÓR, -OÁRE, sticlitori, -oare, adj. (Rar) Sclipitor, strălucitor. – Sticli + suf. -tor. Vezi definitia »
SUCITÓR, sucitoare, s. n. 1. Sul neted de lemn, cu care se întinde și se subțiază foaia de aluat pentru plăcintă, tăiței, etc.; vergea. 2. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferăstrău, la războiul de țesut etc., care, prin învârtire, slăbește sau strânge o legătură. – Suci + suf. -tor. Vezi definitia »
CONSTRICTÓR, -OÁRE adj. care strânge, contractă. ♦ mușchi ~ = mușchi care prin contractare închide un orificiu. (< fr. constricteur) Vezi definitia »