Definita cuvantului zor
zor interj. – Imită zăngănitul obiectelor metalice. – Var. zur, țur. Creație expresivă, cf. zang. – Der. zornăi (var. zurăi, zurui, zorzoi, zorzoni), vb. (a zăngăni), a cărui legătură cu mag. zörrenni (Cihac, II, 540) nu este probabilă; zornăit (var. zornet, zurăit, zuruit), s. n. (zăngănit); zornăială (var. zornăitură, zorzoială), s. f. (zăngănit); zornăitor (var. zuruitor), adj. (zgomotos); zorzoană, s. f. (podoabe, ornamente fără gust), s-ar fi zis la început de cele care se foloseau pentru a face zgomot, cf. țarțam; (în)zorzona, vb. (a se împodobi cu zorzoane, a se împopoțona); zurzur, s. m. (podoabă, zorzoană).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu zor
coțór, coțóri, s.m. (reg.) cotoi, pisoi, motan, cotoșman, mârtan. Vezi definitia »
AMEROSPÓR s. m. spor unicelular, la ascomicete. (< fr. amérospore) Vezi definitia »
VOIAJÓR, voiajori, s. m. 1. (Și adj.) Călător. 2. Reprezentant al unei firme particulare, care vizitează diferite localități în căutare de beneficiari sau de furnizori; comis-voiajor. [Pr.: vo-ia-] – Din fr. voyageur. Vezi definitia »
AZVÂRLITÓR, -OÁRE, azvârlitori, -oare, adj. Care azvârle. ♦ (Substantivat, f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri, pe care lemnele purtate de apă sar în grămadă. – Azvârli + suf. -tor. Vezi definitia »
PLAGIATÓR, -OÁRE, plagiatori, -oare, s. m. și f. Persoană care plagiază. [Pr.: -gi-a-] – Din lat. plagiator. Vezi definitia »