EROÁRE s.f. 1. Greșeală, lipsă de concordanță între percepțiile noastre și realitatea obiectivă. ◊ A induce (pe cineva) în eroare = a amăgi, a înșela. 2. Diferența dintre valoarea unei mărimi și valoarea măsurată a acestei mărimi. [Gen. -orii. / cf. fr. erreur, it. errore, lat. error]. Vezi definitia »

BORNÁRE s.f. Acțiunea de a borna și rezultatul ei; bornaj. [< borna]. Vezi definitia »

PĂCĂLÍRE, păcăliri, s. f. Acțiunea de a (se) păcăli și rezultatul ei; păcăleală, păcălit¹. – V. păcăli. Vezi definitia »

ÎNVÂRTEJÍRE, învârtejiri, s. f. Acțiunea de a (se) învârteji și rezultatul ei; învârtire; învârtitură, rotație; p. ext. agitație. – V. învârteji. Vezi definitia »

PERIMÁRE, perimări, s. f. Acțiunea de a se perima. – V. perima. Vezi definitia »