BIOGEOCHIMÍE s. f. ramură a geochimiei care studiază elementele chimice ale biosferei. (< fr. biogéochimie) Vezi definitia »

HIPERTERMÍE, hipertermii, s. f. Creștere anormală a temperaturii corpului. – Din fr. hyperthermie. Vezi definitia »

VIREMÍE s. f prezența unui virus în sânge. (< fr. virémie) Vezi definitia »

PUPILOSCOPÍE s. f. schiascopie. (< fr. pupilloscopie) Vezi definitia »

EMÚLSIE s.f. Amestec lichid care conține în suspensie particule insolubile. ♦ Strat fotosensibil de pe un material fotografic. [Pron. -si-e, gen. -iei, var. emulsiune s.f. / < fr. émulsion, cf. lat. emulsio < emulgere – a mulge]. Vezi definitia »