TARÁXIS s.n. (Med.) Tulburare a vederii. [Pl. -suri. / < fr. taraxis]. Vezi definitia »

CALLATIS, oraș antic fundat în sec. 6 î. Hr., pe coasta de V a Mării Negre de coloniști greci din Heracleea Pontică. Centru înfloritor în timpul dominației romane în Dobrogea, își încetează existența la începutul sec. 7. Azi Mangalia, jud. Constanța. Vezi definitia »

DINÓRNIS s.m. Pasăre fosilă din cuaternar, asemănătoare cu struțul, dar de două ori mai mare, care trăia în Noua Zeelandă. [< fr. dinornis]. Vezi definitia »

ENURÉZIS s. n. Boală care se manifestă prin pierderea necontrolată a urinei; incontinență urinară. – După fr. énurèse. Vezi definitia »

ȚAIS – adv. sens figurat, mod de execuție sau funcționare perfect, impecabil, și în expresia „a merge țais”. De la germ. Zeiss, firmă de optică și mecanică fină de mare performanță. Vezi definitia »