AUTOBRÉC, autobrecuri, s. n. Automobil cu caroserie închisă, care poate transporta în comun un număr redus de persoane. [Pr.: a-u-] – Din fr., engl. autobreak. Vezi definitia »

PLÚMCHEC s.n. v. plumcheic. Vezi definitia »

VÍNDEC, vindecuri, s. n. (Pop.) Vindecare, tămăduire, lecuire; p. ext. (concr.) leac. – Din vindeca (derivat regresiv). Vezi definitia »

INTRINSÉC, -Ă adj. 1. care constituie partea lăuntrică, esența unui lucru; imanent. ♦ valoare ~ă = valoarea pe care o are un lucru în chip absolut, prin el însuși. 2. (anat.; despre mușchi) în interiorul unui organ. 3. (despre semiconductoare) care nu conține impurități. (< fr. intrinsèque, lat. intrinsecus) Vezi definitia »

JĂRÁTEC s. n. v. jăratic. Vezi definitia »