OMENÍRE s. f. 1. Întreaga populație a globului, totalitatea oamenilor de pe Pământ, neamul omenesc; umanitatea; omenime. ♦ Mulțime de oameni; lume, public. 2. (Înv.) Omenie; umanitarism. – Din om. Pentru 2, cf. omeni. Vezi definitia »

CĂLÍRE, căliri, s. f. Acțiunea de a (se) căli. ♦ Tratament termic al oțelului, care constă în încălzirea piesei la o temperatură superioară punctului de transformare, urmată de răcirea ei bruscă într-un mediu gazos, lichid sau granular, în vederea măririi durității, mai ales a stratului superficial. – V. căli. Vezi definitia »

a avea o întâlnire expr. (tox. – d. un consumator de droguri) a face cunoștință cu un vânzător de droguri Vezi definitia »

ALIMBÁRE, alimbări, s. f. Faptul de a alimba. – V. alimba. Vezi definitia »

CUMINICARISÍRE, cuminicarisiri, s. f. v. CUMINICARISI. – [DAR] Vezi definitia »