ciúcu, ciuci, s.f 1. prost. 2. idiot. 3. handicapat la modul mintal. 4. retardat mintal (înapoiat mintal). 5. bou ( foarte asemanator animalului). 6. se crede „buricul pamantului” și „le stie pe toate” 7. crede ca modul cum arata este suprem și crede ca așa trebuie sa arate toata lumea din jurul lui (jungla). 8. crede ca el are accesul la tot și la toate și ca e dreptul lui sa fie așa cum este. 9. este sadic și considera ca Dumnezeu nu exista. 10. in plus este satanist convins de el. Camera lui este plina de lucruri scumpe și unele lucruri sataniste ascunse in locuri speciale. Este obsedat sexual și de pentagrame. 11. acest cuvant este folosit pentru a caracteriza persoanele care indeplinesc criteriile anterioare. Vezi definitia »

ALEXANDRU ODOBESCU, com. în jud. Călărași; 3.275 loc. (1991); Pînă la 24 mart. 1981 s-a numit Nicolae Bălcescu. Vezi definitia »

ALEXANDRESCU (ALESSANDRESCU), Petre (1828-1899, n. București), pictor român de formație academistă. Portrete și compoziții alegorice pe tema Unirii Principatelor. Vezi definitia »

BRĂTESCU, Geta (n. 1926, Ploiești), pictor, grafician și decorator român. Construcția lucrărilor, centrată pe elementul concret (gest, atitudine), este realizată cu mijloace clasice, dar și cu ajutorul filmului, fotografiei (Atelier I, Atelier II). Ilustrație de carte. Vezi definitia »

CEAUȘESCU, Nicolae (1918-1989, n. Scornicești), om politic comunist român. Membru al P.C.R. (din 1933). Arestat și condamnat pentru agitație comunistă în repetate rânduri, C. a contribuit la instaurarea regimului comunist în România, în urma ocupării țării de trupele sovietice. A aparținut grupului de comuniști „dinlăuntru” opus grupului de la Moscova venit în România după august 1944. După moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej a fost ales prim-secretar al C.C. al P.C.R. (1965), secretar general al C.C. al P.C.R. (1965-1969), apoi secretar general al P.C.R. (1969-1989). A îndeplinit și funcția de președinte al Consiliului de Stat (1967-1974), președinte al R.S.R. (1974-1989). În primii ani după instalarea la conducerea P.C.R. a continuat și dezvoltat politica precedesorului său de deschidere în politica internă și internațională. Protestul său public împotriva invadării Cehoslovaciei de trupele Tratatului de la Varșovia în 1968 i-a atras puternice simpatii în țară și în opinia publică din Occident. Din 1971 a evoluat tot mai mult spre o formulă de guvernare de tip stalinist bazată pe un cult al personalității, fără precedent în istoria României. După 1980, situația României, deteriorată continuu pe toate planurile, a determinat o mare nemulțumire populară, care a izbucnit în decembrie 1989, când C. a fost înlăturat de la putere, judecat, condamnat la moarte și executat (25 dec.). Soția sa Elena a avut o influență politică nefastă în conducerea țării. A fost judecată, condamnată la moarte și executată împreună cu el. Vezi definitia »