decădeá (decád, decăzút), vb. – A ajunge într-o stare mai rea, a regresa. Format de la cădea pe baza fr. déchoir sau a lat. decadere. – Der. decadent, adj.; decadență, s. f.; decadentism, s. n. Vezi definitia »

cordeá (cordéle), s. f. – 1. Bentiță, panglică. – 2. Plantă (Bandingera arundinacea). – 3. Tenie. – Mr. curcudeauă. Ngr. ϰορδέλα (Densusianu, Rom., XXXIII, 276; Tiktin; Gáldi 167), din it. cordella; cf. tc. kordela. – Der. cordelat, adj. (împodobit cu panglici); cordelar, s. m. (negustor de mărunțișuri); cordelărie, s. f. (mercerie). Este dublet al lui cordelă, s. f. (pește marin, Leptocephalus conger), din același cuvînt gr. Vezi definitia »

Cartea Funciara Vezi definitia »

fereceá, ferecéle, s.f. (reg.) plantă denumită și vetrice. Vezi definitia »

VIRANEÁ, viranele, s. f. (Înv. și arh.) Loc viran; ruinele unor clădiri rămase în urma unui incendiu. – Tc. virane. Vezi definitia »