VĂTRĂRÉL, vătrărele, s. n. (Rar) Vătrăiaș. – Din vătrar + suf. -el. Vezi definitia »

PRÂSNÉL, prâsnele, s. n. 1. Jucărie mică făcută din lemn, din os, din metal, cu un vârf ascuțit și care se rotește pe o suprafață plană; titirez, sfârlează. ◊ Expr. (Sprinten sau iute) ca prâsnelul (sau ca un prâsnel) = foarte iute, sprinten, ager. ♦ Fig. Copil mic (sau om mic de statură) și foarte vioi. 2. Capătul (conic) inferior al fusului de tors, care face ca fusul să se învârtească mai ușor. 3. Partea interioară a fusului morii, fixată într-una din pietrele acesteia. [Var.: prisnél s. n.] – Pristen (reg. „prâsnel” < bg.) + suf. -el. Vezi definitia »

PAGÉL (Iht.) Pește marin din fam. sparidae (sparoși), caracterizat prin colorația brun-roscată a corpului (sparid-roșu), pescuit în Mediterana și în Atlantic (Pagellus centrodontus), precum și în Marea Neagră (Pagellus erythrinus), cel din urmă având corpul viu colorat în roșu; ca și dorada, este un apreciat pește de consum; fr. pagel; it. pagello; germ. Rotbrasse. Vezi definitia »

STEJĂRÉL, stejărei, s. m. Diminutiv al lui stejar; stejăraș. [Var.: stejerél s. m.] – Stejar + suf. -el. Vezi definitia »

RAPÉL, rapeluri, s. n. 1. Readucere a unei piese sau a unui sistem tehnic în poziția inițială, sub acțiunea greutății proprii ori a unor forțe elastice. 2. (Med.) Revaccinare a unei persoane vaccinate în trecut, cu o cantitate mai mică de vaccin, pentru a-i întări și a-i prelungi imunitatea dată de vaccinarea inițială. 3. (În sintagma) Coborâre în rapel = coborâre, în alpinism, a unui perete abrupt printr-un sistem de coardă dublă. [Pl. și: rapele] – Din fr. rappel. Vezi definitia »