STEJÁR, stejari, s. m. (La pl.) Gen de arbori înalți cu tulpina dreaptă, cu coroana largă, cu frunzele adânc crestate, cu florile dispuse în amenți, cu lemnul rezistent și dur, al căror fruct este ghinda (Quercus); (și la sg.) arbore din acest gen. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. – Cf. bg. stežer. Vezi definitia »

EPISTOLÁR, -Ă I. adj. referitor la arta de a redacta scrisori; compus în stil de scrisoare. II. s. n. carte cu sfaturi și modele de cum se întocmesc scrisorile. ◊ colecție de scrisori publicate. (< fr. épistolaire, lat. epistolaris) Vezi definitia »

PULPÁR, -Ă adj. referitor la pulpa dentară. (< fr. pulpaire) Vezi definitia »

pisar, pisari s. m. (intl.) polițist din serviciul judiciar. Vezi definitia »

TORȚIONÁR, -Ă I. adj. care servește pentru tortură; chinuitor. II. s. m. cel care aplică tortura; călău, gâde. (< fr. tortionnaire) Vezi definitia »