prigoáre (prigóri), s. f. – 1. Albinărel (Merops apiaster). – 2. Gușă-roșie (Rubecula familiaris). – Var. prigor(ie), Banat prigoruie, prihor. Gr. πρηγορῶν „gușă”; gușă-roșie are gușa de altă culoare decît restul penelor. Se consideră în general că este vorba de un der. de la a prigori „a (se) pîrli”, datorită culorii aprinse a penajului (Tiktin; Candrea; Scriban); însă cel al albinărelului este destul de variat. Vezi definitia »

neispitíre s.f. (înv.) inexperiență. Vezi definitia »

SOMÁRE, somări, s. f. Acțiunea de a soma² și rezultatul ei; avertizare, avizare, înștiințare. – V. soma². Vezi definitia »

COLAȚIONÁRE, colaționări, s. f. Acțiunea de a colaționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. colaționa. Vezi definitia »

PERMANENTIZÁRE, permanentizări, s. f. Acțiunea de a (se) permanentiza și rezultatul ei; statornicire. – V. permanentiza. Vezi definitia »