năsturăreásă, năsturărése, s.f. (înv.) 1. soție de năsturar. 2. femeie care face sau vinde nasturi. Vezi definitia »

LUXÚRĂ, luxuri, s. f. (Livr.) Viciu al celor ce se dedau fără reținere plăcerilor senzuale; desfrânare, concupiscență. [Var.: luxúrie s. f.] – Din fr. luxure, lat. luxuria. Vezi definitia »

FLOGÓZĂ s. f. inflamație. (< fr. phlogose, gr. phlogosis) Vezi definitia »

HIDROLÍZĂ s.f. 1. Descompunere a unor compuși prin acțiunea apei. 2. Reacție chimică între un compus organic și apă, care se produce în prezența unui catalizator. [< fr. hydrolyse, cf. gr. hydor – apă, lysis – disoluție]. Vezi definitia »

FURNITÚRĂ s.f. (la pl.) 1. Marfă, obiecte furnizate. ♦ Obiecte mărunte de birou, rechizite. 2. Material accesoriu folosit în croitorie (ață, căptușeală, nasturi etc.) [< fr. furniture]. Vezi definitia »