TUNÍCĂ s. f. 1. cămașă albă de lână cu mâneci scurte sau fără mâneci, purtată de vechii romani. 2. haină bărbătească de uniformă. 3. (anat.) membrană fibroasă care învelește unele organe ale corpului. ◊ membrană care acoperă corpul unor animale marine. ◊ înveliș membranos al unui organ vegetal. (< lat. tunica, fr. tunique) Vezi definitia »

RÁRIȚĂ, rarițe, s. f. 1. Unealtă agricolă asemănătoare cu plugul, care răstoarnă brazda în ambele părți, formând șanțuri. 2. (La pl. art.) Șir de trei stele din constelația Orion. [Var.: ráliță s. f.] – Din bg. ralița (apropiat prin etimologie populară de rar). Vezi definitia »

SINOVÍTĂ s. f. inflamație a unei membrane sinoviale. (< fr. synovite) Vezi definitia »

spetejoáră, spetejoáre, s.f. (reg.) 1. nume de plantă; obligeană. 2. stânjenel galben. Vezi definitia »

SAXOTRÓMBĂ s. f. instrument de suflat, între goarnă și saxhorn, cu sunetul mai puțin dulce decât al cornului, în muzica militară și în fanfare. (< fr. saxotromba) Vezi definitia »