tohóc, tohoáce, s.n. (reg.) resturi de paie, fân, coceni; gunoi măturat la treierat. 2. noroi, murdărie. Vezi definitia »

ANTIȘÓC adj. inv. care amortizează șocul sau unda de șoc. (< fr. antichoc) Vezi definitia »

volóc (-oáce), s. n. – Plasă de pescuit în apele mari. – Var. volog. Rus. volok (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 462; Tiktin), cf. sb., cr., slov. vlok. Vezi definitia »

bobóc (bobóci), s. m. – 1. Floare care începe să se deschidă. – 2. Frumusețe, minunăție. – 3. Pui de rață sau de gîscă. – Mr. bubuche, megl. babuchie. Ngr. μπουμπούϰι (Cihac, II, 639; DAR), cf. alb. bubukje. – Der. îmboboci, vb. (a se deschide, a se desface), cf. mr. mbubuk isescu. Vezi definitia »

CAZACIÓC, cazaciocuri, s. n. (Reg.) Dansul căzăceasca. – Din rus. kazaciok. Vezi definitia »