RIDICĂTÓR, ridicătoare, s. n. Dispozitiv folosit la combinele de cereale pentru ridicarea și adunarea plantelor căzute sau a celor tăiate în timpul recoltării. – Ridica + suf. -ător. Vezi definitia »

MOTÓR s.n. 1. Mașină care transformă o formă oarecare de energie în energie mecanică pentru acționarea altei mașini, a unui vehicul etc. ♦ (Fam.) Motocicletă. 2. (Fig.) Ceea ce mișcă ceva, ceea ce pornește o acțiune; imbold, stimulent. [< fr. moteur, cf. germ. Motor]. Vezi definitia »

CRISTALIZÓR, cristalizoare, s. n. Vas de laborator sau aparat industrial întrebuințat pentru cristalizarea substanțelor dintr-o soluție în vederea separării sau purificării substanțelor; cristalizator. – Din fr. cristallisoir. Vezi definitia »

regulator de viteza Vezi definitia »

BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adj. (Mai ales ir.; în sintagma) Băgător de seamă = care nu face decât să observe fără a acționa; care nu are un rol precis într-o treabă. – Băga + suf. -ător. Vezi definitia »