COSIȚÉL, cosiței, s. m. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu rădăcina fibroasă, cu frunze mici, lunguiețe și dințate și cu flori albe. (Sium latifolium). – Cosiță + suf. -el. Vezi definitia »

unfel de mostenire Vezi definitia »

polmonél s.n. (reg.) vatră de lut sau de cărămidă pe care e clădit cuptorul la unele case țărănești. Vezi definitia »

BRILĂNȚÉL, brilănțele, s. n. Diminutiv al lui briliant. – Briliant + suf. -el. Vezi definitia »

BĂLTĂGÉL, băltăgele, s. n. Diminutiv al lui baltag. [Var.: băltăcél s. n.] Vezi definitia »