FRAPIÉRĂ, frapiere, s. f. Vas special, de obicei de aluminiu (așezat pe un suport), folosit pentru răcirea cu gheață a băuturilor. [Pr.: -pi-e-] – Din frapa (după fructieră, supieră etc.). Vezi definitia »

KANAMICÍNĂ s.f. Antibiotic cu un larg spectru antibacterian. (din fr. kanamycine < neolat. kanamyceticus < atribut al strepromicetei Streptomyces kanamyceticus) Vezi definitia »

pohlibuitúră, pohlibuitúri, s.f. (înv.; deprec.) lingușeală. Vezi definitia »

ORIENTALÍSTICĂ s. f. Grup de discipline care se ocupă cu studiul istoriei, al limbilor și al culturii spirituale și materiale a popoarelor din Orient. [Pr.: -ri-en-] – Din germ. Orientalistik. Vezi definitia »

tămádă s.f. (reg.) leac. Vezi definitia »